sâmbătă, 21 aprilie 2012

Neputință

De fiecare dată când încerci să faci cele ale lui Dumnezeu realizezi că ești cu totul neputincios. Noi, în mândria noastră, atunci ne încrâncenăm și ne osândim sec. Pentru că ne credem în stare a face mai mult. Asta ne încătușează ca într-o menghină și ne chinuie.

Dacă în loc de asta am recunoaște că atât e statura noastră și am cere iertare cu mâhnire lui Dumnezeu, El ne-ar mângâia. Și mai mult ne-am folosi fiind astfel lângă El.

Așa cum un pui de vrabie abia născut - slăbănog, fără pene și urâțel de tot - este cu putere iubit de mama sa chiar în (sau tocmai pentru) halul în care se află. Și e ținut sub aripă, în ocrotire.