Mai

MAI

Mai încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieșit. De o mie de ori.
Mai nădăjduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori.
Mai cred. Chiar dacă m-am îndoit. De o mie de ori.
Mai rămân puțin. Chiar dacă îmi vine să fug.
Mai zâmbesc, totuși. Chiar dacă îmi vine să plâng.
Mai mângâi. Chiar dacă îmi vine să lovesc.
Mai cânt. Chiar dacă îmi vine să urlu.
Mai insist. Chiar dacă îmi vine să renunț.
... Mai visez. Chiar dacă mi se spune că e în zadar.
Mai cred în frumos. Chiar și când mă înconjoară urâtul.
Mai vreau să zbor. Chiar dacă mi s-au topit prea multe perechi de aripi.
Mai lupt să mă înalț. Chiar dacă lanțuri grele mă țin pe pământ.
Mai merg puțin. Chiar dacă am obosit.
Mai lupt să devin un om bun. Chiar dacă m-am săturat și eu de câte cusururi am.
Mai cred în mine un pic. Chiar și când îmi pare imposibil să o fac.
Mai iubesc. Chiar și când nu primesc răspuns.
Mă mai las iubită. Chiar daca mi se pare că nu merit.
Mai iert. Chiar dacă cred că nu mai pot.
Mai cred, nădăjduiesc și stărui. Chiar dacă spui că n-am în ce.

Mă ridic. Mă mai ridic. Chiar dacă cred că nu mai pot. Cum să renunț? Acum în mai? Nu. Nu mai fug. Știu c-am fugit de mii de ori. Dar nu mai fug, domnule. Stai. Afară e mai....

E mai și în inima mea.
Din ce în ce mai mai....

(Oglindire a sufletului meu, primită în dar de la cineva drag și care mă cunoaște atât de bine...)