Pentru că ne-am trezit într-o epocă a calculatoarelor, a mişcării rapide şi a ipod-urilor, noi prinţesele ne-am ascuns. Ne-am tupilat după sacouri şi pantofi cu tocuri cui, după expressoare şi motoare, după plannere şi dead line-uri. Şi totuşi, pitită, mititică şi puţin timidă prinţesa a rămas în noi.
Prietenele mele dragi îşi primesc tot timpul nume de prinţese din poveste atunci când se află în dificultate. În momentele respective le plămădesc şi le aloc cât ai zice "vis" numele lor cele adevărate, cele pline de magie care sfârşesc prin a le scoate din încurcătură: Prinţesa Ghiocel, Prinţesa Spiriduşilor, Prinţesa Lebădoi şi alte dinastii nemaiîntâlnite.
Hahaha. :)
De aceea mă bucur nespus şi îmi vine să bat din picioruşele cu pantofi roşii învârtind bagheta magică şi strănutând fulgi de nea când apare (sau se traduce) o carte care ne identifică pe noi prinţesele camuflate în femeile/copilele pe care le ştiţi cu toţii.
Şi iată-ne pe noi (prietenele mele dragi şi cu mine după cum ne descrie cartea):
"... Prinzesinn von Badabum
Faimoasă la toate curţile europene pentru uluitoarea-i stângăcie, prinţesa Gudrun von Badabum are un trai distrofic catastrofic.
Când râde se alege cu un torticolis; cu-o insolaţie, dacă stă la umbră; cu-o indigestie după ce bea apă.
Ea sparge tot ce-atinge, răstoarnă tot ce-i iese în cale, - să-i stai în preajmă e un stres, o jale. Victimă a stângăciei sale, prinţul pe care şi-l va fi ales s-a dus p-aci-ncolo după mai multe piedici, fractura unui umăr, o mână făcută zob şi alte bunătăţi de-acestea, pe care nu le mai enumăr. Ca să fie pusă,-n sfârşit, la adăpost de pocinoagele, puzderii prinţesa Gudrun von Badabumbumbum a fost trimisă pe o insul pustie, unde trăieşte-n aer liber (şi acum), singură cuc, - fapt ce-o scuteşte de-o mulţime de mizerii.
Dezolată că e izolată, o parte din zi budează, în buduoar, apoi pune, în zadar la cale un plan al evadării sale.
Prinţesa de Pitipitipythia
Pepita de Pitipitipythia e pitică, mult mai pitică şi peltică decât toate prietenele ei.
Cu toate astea, vede bine şi departe, uneori chiar de astăzi până mâine.
Ea ştie luni ce-o să se întâmple marţi, miercuri ce-o să se întâmple joi. Ş.a.m.d. - până duminică.
Duminică se odihneşte.
Ea dă în cărţi, ghiceşte în cafea, citeşte-n liniile din palmă.
Singura chestie este că e cam încurcă lume, că amestecă borcanele şi că dă greş. Nu nimereşte ziua când face prorociri; încurcă nume şi prenume, plus alte mari sau mici nenorociri. Pentru ea, trefla-i confundabilă cu pica şi cupa cu caroul. Dar zilele-i curg calme şi-n cel mai mare talmeş-balmeş.
prinţesă de la Crapaudine
Numele-i fără raport cu propriu-i fizic.
Foarte frumoasă, nu-i băloasă, nu orăcăie, nici n-are pustule pe trup.
Pielea-i nu este verde ci de un roz carmin, - tot ce-i mai dulce, mai velin, mai feminin. Trăieşte-ntr-un palat, nu într-un smârc.
Îşi caută prinţul vieţii sale. Convinsă că se-ascunde (unde?) sub trăsăturile unei râioase.
Nădăjduind mereu să-i iasă-n cale,-şi petrece timpul cel mai galeş, cu picioarele-n nămol: o cloacă de împuţită băltoac(oac)ă, şi sărutându-l, cu un singur gând, pe fiecare batracian de rând.
După ultimele ştiri din târg, e tot singură şi cu picioarele în smârc (asemeni unui cocostârc).
Romeea Gitanos prinţesă
Romeea Gitanos nu e o prinţesă ca toate celelalte. Palatul ei e o rulotă trasă de-o gloabă demodată, regatul ei nu are margini, iar ea a
făcut turul lumii nu o dată.
Lui taică-său, fără coroană pe cap, toţi dinţii i-s de aur, iar ăsta le e singurul tezaur. Ea circulă dintr-un oraş într-altul, însoţită de întreaga-i curte, în mai lungi turnee, sau mai scurte, ca să prezinte numere de circ.Romeea e artistă de circ, echilibristă; performanţa-i preferată: să-şi lege mijlocu-ntr-o funie şi, apoi, să se rotească şi rotească, pân-atinge stelele cu mâna.
Prinţesă de Nisipuri
Fiică a reginei din Saba. Castelu-n care locuieşte e de nisip şi-şi schimbă locul, mutându-se unde îl bate vântul.
Spre nord,
la vreme de sirocco,
un vânt uscat şi cald.
Spre sud.
când este rândul simunului
să bată.
Spre vest,
când suflă harmattanul.
În rest
-ul timpului, spre est.
Se scaldă-n câte-o oază, ştie-o groază de nume de minerale şi de stele, de teama furtunilor, poartă un văl pe chip. Cultivă trandafirul de nisip...."
(Prinţese date uitării sau necunoscute, de Philippe Lechermeier şi Rebecca Dautremer)
Notă: Prinţesele au fost identificate în fiinţele normale ce suntem de către Prinţesa Badabum, căreia ţinem să îi mulţumim pe această cale.
